Contextul abordarii problematicii salariului minim si politicilor sociale in Romania si in Europa Inca de acum doi ani, Comisia Europeana a propus introducerea salariului minim in toate tarile europene in care acest element de securitate sociala nu era introdus (ca de ex. Germania), precum si cresterea nivelului acestui salariu minim, mai ales in tarile in care nivelul acestuia era considerat prea scazut fata de costul real al vietii. Aceasta deoarece in multe tari, mai ales in estul Europei, dar nu numai, a avea un job nu te scuteste de saracie.

Pe langa numarul mare de someri, exista un procent insemnat de populatie – mai mult de 8% (la nivel UE) din cei care au un loc de munca, care, conform datelor EUROSTAT, traiesc cu salarii care ii tin sub limita saraciei. “Riscul de saracie printre cei care muncesc pe salariu este mare, mai ales in tarile cu o distributie inechitabila a veniturilor si un nivel scazut al salariului minim, in special pentru persoanele cu contracte temporare, cu norma partiala sau pentru gospodariile monoparentale" este specificat in Comunicatul Comisiei, intitulat ‘Towards a job-rich recovery’, din Aprilie 2012. Pe fondul acestei situatii, inrautatite de criza economica, Comisia Europeana a propus introducerea salariului minim in toate tarile membre si ridicarea nivelului acestui salariu minim, acolo unde este posibil. “Stabilirea unui nivel minim al salariului poate ajuta la stoparea cursei distructive catre un cost cat mai mic al mainii de lucru si este un factor important in asigurarea unei calitati decente a locurilor de munca", citeaza acelasi comunicat.

Cele mai multe tari europene au introdus deja salariul minim, dar nivelul acestui salariu minim variaza semnificativ, de la tara la tara si variaza si fata de nivelul salariului mediu pe economie. In Romania, salariul minim este la o patrime din nivelul salariului mediu, in timp ce in Irlanda, de exemplu este mai mult decat jumatete din valoarea salariului mediu, potrivit datelor furnizate de Observatorul European al Relatiilor Industriale. Dar exista si tari in care nu exista deloc un astfel de etalon minim privind valoarea muncii. Printre aceste tari se numara Germania, Italia, Austria si tarile scandinave. In timp ce in Italia si Austria exista specificat un salariu minim in Contractele colective agreate la nivelul fiecarui sector, aproape o treime din lucratorii din Germania nu au dreptul la un salariu minim. Si multe din aceste tari se impotrivesc introducerii unui salariu minim la nivelul intregii economii.

Comisia Europeana nu poate decat sa sugereze introducerea acestui etalon si revizuirea politicilor sociale, dar decizia in acest domeniu apartine doar guvernelor fiecarui stat in parte. Cu toate acestea, Comisia Europeana nu a incetat sa incurajeze statele membre in adoptarea unor masuri de crestere a salariilor, care sustine cresterea consumurilor agregate si dezvoltarea economiei.

O exceptie de la aceste recomandari o constituie Grecia, care are deja un salariu minim intre 50 si 100% din salariul mediu si programe de asistenta sociala prea generoase, fata de situatia economica in care se afla.“Cresterea salariilor trabuie sa tina cont de competitivitatea economica a statelor membre" mentioneaza comunicatul CE. In orice caz, prioritatea CE ramane "stabilirea unor salarii care sa asigure competitivitate economica si o securitate a veniturilor".

Comisia Europeana propune de asemenea statelor membre sa gaseasca solutii de a muta povara taxelor de la salarii spre alte campuri, cum sunt de exemplu taxele de mediu, consum sau proprietate, pentru a scadea costurile cu forta de munca (la angajatori) si a favoriza angajarea unui numar mai mare de oameni. De aceea, multe state membre au ca scop reducerea contributiilor sociale, care constituie o "parte a leului" din pachetul de taxe platit de angajator si angajati.

Pentru a lupta impotriva unui procent foarte mare de someri, Comisia Europeana sugereaza si masura introducerii subventiilor pentru anagajari, pentru a motiva anagajatorii sa creeze noi locuri de munca, care sa favorizeze grupurile cele mai vulnerabile – in special tinerii. Promovarea auto-angajarii si transformarea muncii informale si ne-declarate intr-un angajament legal se numara de asemenea printre prioritatile Comisiei Europene pentru a combate somajul si saracia in Europa.